23 mai 2010

Completare la "Universitatea lambda"


Ii multumesc lui Dan Ungureanu, ami de longue date, pentru privirea lucida asupra starii universitatii romanesti. Imi face bucurie sa-l pot propune spre citire, impartasindu-i nelinistile.

Textul lui Dan Ungureanu de pe blogul revistei Cultura. 


Un comentariu:

  1. http://www.webometrics.info/top100_continent.asp?cont=E_Europe

    Trimit un top al universitatilor central-est-europene pe 2010:

    dupa cum vedem, universitatea din Iasi (UAIC) e pe 21, iar Bucurestiul (UB) si Clujul (UBB), pe 46, respectiv 50.

    In clasamentul european (1-500), asta inseamna ca UAICuza e pe 258, UBucuresti 427, iar UBB pe 441.

    Comparativ, Ungaria: Eotvos Lorand: 101; Szeged, 175; Debrecen, 318.

    Desi ma indoiesc de criteriile generale, pentru ca SIZE (S) si VISIBILITY (V) sunt criterii (70% din punctaj!) care masoara vizibilitatea pe internet a universitatilor (numarul de accesari si numarul de intrari inlinks) pe cand Rich Files (R) (relevanta publicatiilor dupa Google) si Scholar (Sc) (numarul de referinte per domeniu pentru paperuri si referinte dupa Google Scholar) sunt doar 30% punctaj.

    iata metodologia:
    http://www.webometrics.info/methodology.html#rich_files.

    Topul ARWU (zis si Shanghai):

    Despre metodologia topului Shanghai 500, aceasta e net determinata de criterii stiintifice si, in consecinta, controlata de preponderenta stiintelor exacte. Iata criteriile (domeniul Humanities nici nu exista in nomenclator, ci doar social sciences, SOC):

    Alumni 10%

    Award 15 %

    HiCi 25%

    PUB 25%

    TOP 25%


    ADRESA: http://www.arwu.org/ARWUFieldMethodology2009.jsp

    Bineinteles, tot ce reprezinta universitate cu vizibilitate in Humanities, Arts, e descalificabil.

    In plus, Romania pierde cca. 50% din acest punctaj de fiecare data, pentru ca Alumni, Award si HiCi nu exista la noi aproape deloc. Stiintele Sociale pierd din start peste tot in genere in aceste clasamente, pentru ca 25 % se refera numai la Premiile Nobel in Economie. Tocmai de aceea, exista numai 2 (doi) cercetatori highly-cited in Romania dupa criteriile Shanghai.

    In concluzie: viitorul insusi al universitatii ca Universitate e, pe termen lung, nesigur.

    RăspundețiȘtergere