Rostogoliri ilogice

Postarea originala a doamnei Narcisa Iorga este disponibila aici.

Văd că se rostogolește deja pe Facebook manipularea ca la carte: probele lui Ghiță despre Kovesi sunt false.

Hai să vedem cum se face!

1. Foto 1 e doar o ilustrare a unei știri, realizată de o televiziune. Se folosesc des astfel de tehnici, de la simularea grafică a unor accidente, până la simularea unui nou guvern, când nu ai imagini cu noii miniștri (v. foto 2 și 3). Asta nu înseamnă că imaginile folosite în știre sunt reale. Sunt realizate pentru a face mai ușor de înțeles subiectul în discuție. Personal, nu sunt adepta lor, tocmai din cauza confuziilor pe care le pot genera în mintea unor telespectatori neobișnuiți cu imaginile virtuale.

2. Imediat apar susținători necondiționat ai lui Kovesi care spun: uite ce făcături ordinare folosește Ghiță, analizând ”profesional” photoshopul de la fig. 1. Nu are rost să fie analizat profesional, el e doar un ”fake”, dar nu înseamnă că acest ”fake” există și în dosarul penal.

De ce se face așa:

1. Laura Codruța Kovesi a spus din prima sa intervenție tv și radio printre lacrimi că ”pot apărea fotografii false, așa cum au apărut și înregistrări false”. Adică, făcea trimitere la acele înregistrări din ședința DNA, care au avut ca urmare revocarea într-o zi a procuroarei Iorga Moraru. Nu le recunoaște nici azi, deși expertiza spune clar că sunt reale. Nu recunoaște nici că a fost în sufrageria lui Oprea, deși există rezoluția Parchetului publicată în Monitorul oficial. Era o întâlnire instituțională. În sufrageria lui Oprea... Revenind: Kovesi a lansat deja tema de dezbatere, anume că orice imagine sau înregistrare ar apărea în cauză sunt falsuri. Urmează diseminarea, pentru pregătirea opiniei publice cât mai largi.

2. Asociind o ilustrație a unei știri de televiziune cu informația de bază că Ghiță a dus probe la Parchet fotografii cu Kovesi la el în cramă, se desființează credibilitatea probei. Se rostogolește acest photoshop despre care se spune că ar fi proba deținută de Ghiță până când opinia publică e deja pregătită să nu mai creadă adevărul. Ca-n povestea ”Petrică și lupul”. Atunci când vor apărea probele reale, nu le va mai crede nimeni, întrucât opinia publică este deja saturată de photosop. E atât de simplu! Un alt item diseminat este lipsa de credibilitate a lui Ghiță, cu toate că în cazul Coldea, a adus probe fotografii și facturi. Coldea a fost demis. Nu contează persona care aduce proba, ci proba. E o regulă de bază în jurnalism și bănuiesc că și în anchetele penale.

Așadar, ar fi bine ca, pe de-o parte, televiziunile să informeze publicul că ilustrația este un trucaj sau o simulare, așa cum obligă legea audiovizualului. Astfel, informarea ar fi una corectă și nu ar da naștere la speculații. În opinia mea, informarea corectă este mult mai importantă decât audiența creată de o simulare.

Pe de altă parte, ”binevoitorii” despre care vorbeam, ar trebui să nu folosească astfel de tehnici străvezii de manipulare, mai ales dacă sunt jurnaliști, întrucât ei cunosc foarte bine realitatea. Nu văd de ce recurg la practici care nu au legătură cu profesia lor. Sau, mă rog, aș vrea să nu văd.

P.S. Reiau aici regulile valabile pe acest cont.

Aviz tuturor celor care cred că acest spațiu public e un loc unde sunt permise ofensele, instigările, injuriile etc. căci, vezi Doamne, e libertate de exprimare: mesajele cu conținut agresiv sau jignitor vor fi șterse, iar utilizatorii blocați. Se poate argumenta și contraargumenta oricât de dur, dar dialogul trebuie să se supună rigorilor unui discurs public. Da, eu fac regulile aici! Le respectați, discutăm. Nu le respectați, nu sunt obligată să suport mojiciile, nici istericalele nimănui. Mulțumesc!

Stimată doamnă Iorga,

Toată argumentația dumneavoastră se întemeiază, din păcate, pe niște premise false. În logica clasică, adică logica pe care o folosim noi în fiecare zi, întemeierea argumentației pe niște premise adevărate este condiția necesară (nu și suficientă) pentru a obține concluzii adevărate.

Pentru a demonstra erorile masive în care vă dezvoltați argumentația, vă propun să distingem două planuri: planul mediatic și planul penal. Cel din urmă nu ne interesează aici, deci punctul 2 al demonstrației dvs este complet inutil. Să-l ignorăm cu totul, așa cum trebuie să ignorăm orice referință neinspirată a textului dvs la dimensiunea penală a acestei afaceri. Nu este nici competența dvs și nici interesul textului.

Să revenim la planul mediatic, singurul care merită discutat în acest context.

Argumentul dvs de la punctul 1 este de fapt o presupoziție, adică o speculație nefondată. Spuneți că fotografia din cramă este o ilustrare a unei situații, o simulare, așa cum bunăoară ProTV creează reproduceri (simulări) ale unor accidente. Că o televiziune precum Antena 3, mereu atentă la surse, mereu preocupată să distingă între adevăr și eroare, între informare și manipulare, a vrut să ilustreze cu o imagine falsă o situație pretins reală.

Există aici patru planuri posibile și vă rog să mă urmăriți cu multă atenție:

-          O situație reală este redată de o imagine adevărată;

-          O situație reală este redată cu o imagine falsă;

-          O situație fictivă este redată cu o imagine adevărată;

-          O situație fictivă este redată cu o imagine falsă.

Care dintre aceste planuri este cel al jurnalismului profesionist? Şi care al manipulării? Exact, doar în primul caz putem vorbi de jurnalism profesionist. În celelalte trei cazuri vorbim de manipulare. Unde credeți că se află cazul indicat de dumneavoastră?

Mai trebuie să facem o distincție foarte importantă: reproducerea unui accident la ProTV nu are deloc același statut în raport cu realitatea cu această fotografie din cramă, chiar și admițând că Antena3 ar fi omis, vai, din neglijență, să specifice că fotografia e falsă.

Ar fi prea mare ocolul prin teoriile imaginii în filosofia contemporană ca să explic aici de ce vă situați într-o mare eroare. Voi spune doar că dacă în cazul ProTV realizatorii au asumat și au prezentat de la bun început faptul că simularea este doar o reprezentare grafică a unei stări de fapt, în cazul Antenei3 nu a fost vorba nicio clipă de a atenționa telespectactorii că am avea de a face cu o ilustrare a unei realități și nu cu realitatea însăși. Una din regulile manipulării este tocmai să șteargă limitele dintre realitate și reprezentarea ei, să facă să treacă presupoziții, asocieri de idei sau situații ori imagini false drept realitatea însăși.

Apoi: faptul că doamna Kovesi ar fi spus că vor apărea imagini false nu este nicidecum un argument împotriva falsității imaginilor care au apărut după declarația ei. Nu există niciun fel de legătură cauzală sau logică între a spune că vor apărea imagini false și faptul că apar imagini false. Singura „legătură” e succesiunea temporală, care nu dovedește nimic.

Comiteți apoi o eroare de începător într-ale logicii, când din afirmația doamnei Kovesi, „pot apărea imagini false”, dumneavoastră deduceți că „ORICE imagine sau înregistrare ar apărea în cauză sunt falsuri”. Vedeți unde este eroarea? În trecerea nepermisă de la particular la general. Evitarea acestei eroare se învață în clasa a IX-a. Doamna Kovesi nu a spus: „toate imaginile care vor apărea vor fi false”, doar dumneavoastră deduceți asta.

La punctul 2 amestecați din nou planul mediatic cu planul penal. Și știți cui îi folosește această confuzie? Ați ghicit, Antenei3, acolo unde falsurile trec drept adevăruri, iar ilustrările drept probe. „Rostogolirea de photoshopuri” (înfiorător barbarism, de dragul limbii române nu mai folosiți această expresie monstruoasă”) are un singur scop: transformarea „jurnaliștilor” de la Antena3 în judecători, iar a telespectatorilor ei fideli și manipulați în membrii ai unui juriu adhoc. Ştiți mai bine decât noi, profanii, că tindem, ca societate, înspre indistincția între Ciuvică și Savonea, între Gâdea și Florea, iar nefericita dumneavoastră postare întărește această tendință.

Mai spuneți: „Atunci când vor apărea probele reale, nu le va mai crede nimeni, întrucât opinia publică este deja saturată de photosop. E atât de simplu!”. Cred că este cea mai nefericită și mai lipsită de temei afirmație a dumneavoastră din tot textul. E așa un amestec de speculație și argumente falacioase în ce spuneți încât mi-e și greu să-mi dau seama ce ați vrut să dovediți: că după 3, 5 sau 10 falsuri orice probă reală devine ea însăși necredibilă? Că e suficient să fie saturată piața cu falsuri ca să dispară orice șansă a adevărului? Ceea ce nu e deloc clar în ce spuneți este, pe de o parte, cine lansează aceste falsuri? Ghiță? Kovesi? Antena3? Au ei poziții egale sau similare în acest joc al falsului? Pe de altă parte, de ce confundați din nou planul fake-urilor grosolane de Antena3 cu cel al probelor juridice? Ce are una cu alta? Da, în lumea lui Gâdea și Ciuvică, ele sunt echivalente. Dar este acesta și punctul dumneavoastră de vedere? Nu vi se pare că reduceți procurorii și oamenii legii la statutul de telespectatori vulnerabili ai unui post de televiziune specializat în falsuri și manipulare?  

Surprinzătoare și dezamăgitoare e și încheierea textului, atunci când recurgeți la dojana moale de tip: „ar fi bine” și „ar trebui să nu”. Serios, după tot rechizitoriul din paragrafele anterioare, un asemenea final e ca o cădere în nas. Ați fost membru al CNA și știți dintr-o lungă practică ce înseamnă manipularea și ce efecte dezastruoase produce ea. Aceste efecte nu pot fi înlăturate cu „ar fi bine”, atitudinea noastră nu poate fi una de moralizare slabă, ci de denunțare categorică a unor practici violente de falsificare și mistificare a realității în scopuri de putere si dominatie.

E complet indiferent că azi e vorba de doamna Kovesi în acest fake ordinar. Dacă mâine va apărea o „ilustrare” cu dumneavoastră într-o postură indecentă sau degradantă, veți spune la fel, că ei doar au vrut să ilustreze indecența în care se scaldă de câțiva ani încoace CNA?

Sau de fapt este vorba despre o indecență și o umilință generalizată, cu care începem să ne obișnuim?...