Viața ca întâmplare (E-viral 1)

Nu putem suporta existența întâmplării în viața noastră. Orice teorie e bună pentru a explica totul, cât mai repede și mai cuprinzător, cu condiția de a evacua întâmplarea, accidentul, imprevizibilul. Iar hazardul cel mai inacceptabil este chiar hazardul vieții, faptul că noi înșine suntem, fiecare, fără excepție, o întâmplare. Nicio necesitate nu există pentru a explica venirea noastră pe lume, s-a întâmplat, ne-am întâmplat să fim. Tot așa cum puteam să nu fim (deși atunci nu am mai fi putut să ne atestăm existența spunând că suntem).

Dinspre prezent spre viitor, nașterea oricărei forme de viu este un accident. Dinspre viitor înspre trecut, el poate fi interpretat însă ca o necesitate sau, așa cum procedăm noi, oamenii, ca o biografie. Noi existăm ca un întreg continuu doar legând părțile diferite ale vieții noastre trecute.

Și pentru că orice formă de viu este un accident, o mutație, o eroare chiar, și acest virus este un accident. Transmiterea lui, propagarea lui planetară nu mai este o întâmplare, este adevărat, dar venirea lui pe lume și cuibărirea lui în primul om este o întâmplare. Oricât de insuportabil ar putea părea acest gând, virusul e la fel de „mutant” cum suntem fiecare dintre noi. El s-a întâmplat să fie, fără motiv anume, fără justificare divină, fără intervenție tehnologică, fără complot politic sau masonic. Putea să se întâmple acum zece ani sau peste zece ani, putea să nu se întâmple deloc, după cum alte virusuri ar fi putut să se nască între timp.

Nu ne pedepsește nimeni din afara noastră cu acest virus. E doar o luptă între două forme de viață care nu încetează să se adapteze una alteia, una evoluată și complexă, alta primitivă, dar foarte abilă.

Să acceptăm așadar că lupta ce trebuie dusă este între om și virus și nu între om și om. Între toți oamenii de o parte și toate virusurile de cealaltă parte. Dacă mutăm lupta între om și om, din rațiuni financiare, militare, politice, ideologice, atunci câștigătorul va fi mult mai ușor de anticipat.

Va fi acea formă de viață simplă care își scrie o istorie în care se adună deja, în scurta-i existență, morții cu miile.

E-viral

Introducere

Dacă nu prin gravitate, atunci măcar prin întindere, pandemia actuală este cel mai important eveniment de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace și primul mare eveniment fondator, sau dez-fondator (încă nu putem ști), al secolului al XXI-lea. După optzeci de ani, în mai puțin de trei luni se întâmplă ca majoritatea oamenilor trăind pe această planetă nu doar să fi auzit, dar să fi și suportat o parte din consecințele acestei pandemii. Nu știm încă, azi, 15 martie 2020, dacă ne aflăm la începutul pandemiei, la mijlocul ei sau spre sfârșitul ei. Putem anticipa unele efecte ale epocii de după, dar încă nu putem ști cum vor arăta vremurile de după. Vor însemna ele o schimbare de lume, adică de sens? Ne va fi atenționat virusul îndeajuns astfel încât după el să schimbăm ceva în bine față de ce a fost înainte de el? Sau, fericiți că am scăpat de el, ne vom întoarce indiferenți la toate condițiile care l-au făcut posibil?

Acestui eveniment va trebui să-i găsim un sens, dacă va putea să ne livreze unul. Probabil însă că nu va exista un singur sens, iar dacă el totuși va exista, se prea poate să fie unul care să ajungă la noi doar deformat politic, financiar sau mediatic. Între timp însă, el trebuie să ne dea de gândit: asupra vitezei cu care pare să se prăbușească o lume; asupra fascinației noastre pentru tot ce e viral; asupra simbolisticii purității (curățeniei) individuale, comunitare sau naționale; asupra noii suveranități globale a coroanei virale; asupra fantasmei zidurilor pe care nu încetăm, de fapt, să le ridicăm între noi; asupra medievalismului soluțiilor noastre la pandemii (cartografie și izolare); asupra construcției europene și a reîntoarcerii naționalului; asupra recursului la starea de urgență; asupra rolului statului în asigurarea serviciilor care asigură supraviețuirea, drepturile și demnitatea oamenilor. Dar și asupra nesfârșitelor manipulări și oportunități speculative pe care le va oferi pandemia în lunile ce vin. În sfârșit, dar deloc în ultimul rând, despre cum puterea virusului va redesena virusul puterii.

Photo: (c) Jon Han.